Conacul Ugron

Pe cursul lin al pârâului Homorodul Mare, la joncţiunea pâraielor Ghipeş şi Locodeni, se află localitatea Mărtiniş.

Satul este menţionat pentru prima dată într-un hrisov în 1333 drept “Sancto Martino”.

Biserica reformată a fost construită în 1804, pe terenul donat de familiile Bíró şi Ugron, în apropierea conacului Bíró. În sat se găseşte cea mai mare clădire de castel-conac din valea Homorodului - conacul Bíró, care este monument protejat. Sub conacul construit din piatră, cărămidă şi var cald este o pivniţă boltită. În clădire sunt mai multe camere, inclusiv o sală mare de mese.

Familia Ugron, de religie reformată, din satul Obrăneşti, s-a unit prin căsătorie cu familia Bíró din Mărtiniş în secolul al XVIII-lea. Bíró Mária era soţia fostului căpitan (1745) al Scaunului Odorhei, Ugron Ferenc. Fiul lor, Ugron Pál (decedat în 1813), şi soţia lui, Siménfalvi Krisztina, au construit conacul, care acum, din cauza drepturilor de proprietate neclare şi din lipsa întreţinerii, se află în stare de degradare finală. Conacul este pe Lista monumentelor istorice din România, dar cu toate acestea starea clădirii nu se îmbunătăţeşte. Fostul proprietar, Ugron Pál, menţionat anterior, a jucat un rol semnificativ în viaţa satului Mărtiniş. Printre altele, prin demersul şi la cererea lui, Francisc I al Austriei a aprobat bâlciurile şi târgurile organizate în sat de trei ori pe an (24 februarie, 16 mai, 29 august). Ca rezultat, Mărtiniş a devenit celebrul ”loc de târg naţional” în cele două văi ale pâraielor Homorod. Aceste târguri sunt organizate şi în zilele noastre, de patru ori pe an: 11 februarie, 13 aprilie, 1 septembrie şi 19 noiembrie.

Chiar şi într-o stare dărăpănată, clădirea are un aspect măreţ şi reflectă arhitectura tipică din valea Homorodului.