Capela `Inima lui Isus`

Capela Inima lui Isus este probabil cel mai cunoscut monument din Odorheiu Secuiesc. Capela este situată de-a lungul drumului spre Cristuru Secuiesc, pe teritoriul fostului sat Gyárosfalva, care s-a contopit cu Odorheiu Secuiesc în 1571.

Data construirii acestei clădiri interesante este discutabilă, dat fiind faptul că în zonă găsim foarte puţine analogii, iar în privinţa formei diferă foarte mult de clădirile care în mod sigur au fost construite în secolul al XIII-lea. Există trei analogii în Ţinutul Secuiesc - Capela Sf. Ana, lângă Gheorgheni, ruinele cu patru lobi care se află lângă Biserica Reformată din Doboşeni, respectiv capela Sf. Ştefan, care se află pe dealul Perkő lângă Sânzieni -, dar data construirii acestora este cel puţin la fel de nesigură ca cea a Capelei Inima lui Isus - prin urmare, comparaţia nu este relevantă.

Datarea în secolul al XIII-lea este susţinută de planul de structură cu patru lobi, care în Evul Mediu era într-adevăr răspândită. În Evul Mediu timpuriu multe biserici din zona Caucazului şi din Orientul Mijlociu au fost construite cu această structură, iar în toate statele catolice din Europa găsim clădiri cu formă asemănătoare. Cu toate acestea, nu este de neglijat nici faptul că în perioada Renaşterii şi Barocului au fost construite capele cu structură cu patru lobi.

Capela Inima lui Isus nu are detalii medievale prin care s-ar putea stabili data construcţiei, cum ar fi cadru de deschizătură din piatră sau vreo pictură murală. Cealaltă posibilă datare a clădirii, conform căreia capela ar fi din secolul al XVI-lea, este de asemenea discutabilă, deoarece un singur indiciu susţine această ipoteză, şi anume o monedă emisă în anul 1561 de Ferdinand I, împărat Roman.

Capela este înconjurată de un mic zid de piatră cu formă ovală, neregulată. La acesta, pe partea interioară, este anexat un schit. Pe partea de sud se găseşte o poartă cu fronton triunghiular, pe vârful căruia o formaţiune naturală serveşte drept cruce. Gardul este întrerupt pe partea de nord de o uşă, deasupra se poate vedea înscris anul 1830, iar pe cadrul uşii a fost marcat anul 1771.

Capela în patru lobi are un acoperiş de şindrilă, iar pe vârful acoperişului se află un turnuleţ din lemn cu cruce. Uşa se deschide din sud, iar deasupra acesteia o deschizătură îngustă serveşte drept fereastră. Pe grilajul porţii din fier forjat se poate citi inscripţia “1830 INRJ”. Pe partea de nord poate fi observată perechea ferestrei din sud, care a fost zidită, iar pe partea de vest - compartimentul uşii care a fost zidit şi deasupra acestuia o fereastră cu formă de ou.

Plafonul casetat al capelei nu este original, pe o casetă se poate citi inscripţia “1903”. Se presupune că cel vechi era din anul 1677, însă este cunoscută numai din copia colorată a lui Malonyay Dezső.

O piesă valoroasă a mobilierului este altarul baroc, care se presupune că a fost făcut în secolul al XVIII-lea, şi pictura centrală a acestuia îl reprezintă pe Isus cu mielul. Autorul altarului este necunoscut.

Pe partea de vest se poate vedea statuia din lemn pictat a Sfântului Ioan de Nepomuk. Ferestrele de sticlă ale capelei au fost făcute la începutul secolului al XX-lea. În cadrul cercetărilor recente au fost descoperite mai multe inscripţii “hic fuit” din secolul al XVII-lea, respectiv în absida altarului o pictură cu un bărbat necunoscut, despre care se presupune că a fost făcută în secolul al XIX-lea.