Szabolcs Csibi, de origine din Şincai, judeţul Mureş, își desfăşoară în prezent activitatea sa artistică în Sâncraiu, judeţul Covasna. A început să cânte la țitera deja din copilărie, apoi a urmat...
Secuii consumă pâine şi cu supă. Adevărata pâine de casă cu cartofi se face la cuptor cu lemne. În satele noastre gospodinele încă mai coc pâine de casă săptămânal, iar de sărbători pe lângă...
Situată la marginea estică a scaunului Kézdi, în valea pârâului Kopolnó, în trecut, Ojdula a fost vestit pentru recolta sa îmbelşugată de cireşe. În toamna anului 1944, mare parte a...
Moara de vânt din Călugăreni este un monument de importanță locală. Clădirea din secolul al XIX.-lea este unică în județul Harghita. O altă curiozitate este faptul că în vremea aia a fost construită lângă o moară...
De atelierul de curelărie, marochinărie din Baraolt se vorbeşte frumos nu numai în Ţinutul Pădurilor dar şi în tot judeţul. Kádár Béla în 1973 a fost ucenicul meşterului Pózna Dávid,...
In Sfântu Gheorghe, pe strada Ciucului nr.33, un panou ne anunţă în 3 limbi (maghiară, română şi germană) că în curtea din spate se află un atelier de blănărie.
Császár Gábor este a...
În trecut, în Ţinutul Secuiesc, cele mai multe căzi, ciubere, butoaie şi cofe s-au confecţionat la Harale. Putinile, folosite mai ales la păstrarea brânzei de oaie, erau la mare căutare. Drept rezultat al...
În satele Ţinutului Secuiesc meşteşugul fierarilor a rezistat timpului în primul rând datorită gospodăriilor care şi în ziua de astăzi folosesc animalele de jug. Fierarii, care odinioară au confecţionat unelte,...
Kecskés József a început să potcovească ouă în 2003. Această meserie, pe care a învăţat-o de la maistrul fierar Majos Ádám, din Sf. Gheorghe, o practică cu mare măiestrie. Uneltele sale sunt...
Cu răspândirea maşinilor care joacă un rol din ce în ce mai mare în viaţa oamenilor, produsele artizanilor din sate sunt pe cale de dispariţie. Meserii care erau esenţiale timp de multe secole, acum sunt transformate...
Cozonacul secuiesc este o specialitate din Ţinutul Secuiesc, un simbol gastronomic important al regiunii. Reprezentaţii multor naţiuni europene s-ar simţi ca acasă la o nuntă secuiască, căci pe lângă saşii din Transilvania,...
Simbolul caracteristic al trecutului social și economic al regiunii este moara, respectiv maşinăriile care utilizează puterea apei. În regiune pot fi găsite urmele mai multor mori de apă, dar puţine dintre ele sunt operaţionale....
Ultima moară de apă a satului Băţanii Mici, este cunoscută sub numele de Moara Fülöp, de numele căreia este asociat cel al lui Benedek Elek, deoarece moara lui Szász Dénes a fost cumpărată şi exploatată de...
La Târgu Secuiesc producerea de turtă dulce nu făcea parte din breasla meşteşugarilor, această meserie a fost practicată în industria casnică. Turta dulce tradiţională maro a fost făcută din făină de secară, condimentată cu...
Renovarea morii Virág din Cernatul de Sus, este un frumos exemplu al salvării valorilor din Trei Scaune. Moara neutilizată a fost cumpărată în 2013 de către Asociaţia Socială şi de Cultură Generală Mara din Trei Scaune şi...
În secolul al 19-lea, în Ţinutul Secuiesc, arderea varului, transportul şi vânzarea acestuia a asigurat o sursă de venit pentru locuitorii a 36 de aşezări, dintre acestea cele mai importante localităţi fiind:...
Deși în județ nu s-au format așezări, cum e Șimonești din Scaunul Odorhei, unde cel puțin jumătate din populație se pricepe la împletitul coșurilor, s-a păstrat meșteșugul acesta și în sate din Trei Scaune. De...