În valea Oltului capricios, între Bodoc şi Ghidfalău, se ascund două sate mici. Pe cele mai multe hărţi din secolul al XX- lea, în acest loc este însemnată o singură aşezare. Acest lucru se datorează faptului că cele două sate, Etfalău şi Zoltan au fost unite în 1899, de atunci aparând sub numele de Zoltan.
Cele două sate sunt despărţite de râul Olt şi de un teren numit Grădina cu noroi, care aparţine de Etfalău şi care este folosit ca şi fâneaţă. Zoltan, datorită celor opt casete pictate, fără inscripţie, din biserica construită în 1792, porţii din piatră construită în stil baroc şi conacului Benkô (1832), a fost inclus în ghidurile care fac cunoscută Transilvania.
Renovarea porţii în stil baroc a conacului Czirjék din 2010, marca un punct de referinţă în procesul protejării monumentelor istorice din Trei Scaune. Mult timp, moştenirea construită a fost abandonată şi degradată, rămânând vie în conştiinţa publică drept un simbol al distrugerii valorilor, iar acum a devenit simbolul posibilităţii de reînnoire.