Biblioteca Teleki

Biblioteca Teleki-Bolyai, cunoscută ca și Teleki Téka face parte din cel mai important patrimoniu cultural al orașului Tg. Mureș. În anul 1802 contele Teleki Sámuel, cancelar al Transilvaniei și-a investit mare parte din avere în achiziționarea a mai mult de 40.000 de volume, constituind astfel colecția care stă la baza bibliotecii publice care astăzi îi poartă numele. În această bibliotecă se păstrează mai multe incunabule, numeroase cărți și manuscrise vechi, rarități bibliofile. Teleki Sámuel a efectuat, între 7 noiembrie 1759 și 17 noiembrie 1763 o călătorie de studii în Elveția, Olanda și Franța, urmând cursurile universităților din Basel, Utrecht și Leyden. Profesorul de teologie și istorie Jakob Christoph Beck a fost cel care l-a îndrumat, dându-i sfaturi utile pentru începerea colecționării cărților. În orașele vizitate cu ocazia călătoriei i-a căutat pe savanții, negustorii de cărți și bibliotecarii locali, astfel că la întoarcerea acasă a adus nouă lăzi pline cu cărți. Stabilindu-se pe domeniile sale din Dumbrăvioara, păstrase legătura cu savanții din țară și din străinătate ai acelor vremuri, și-a organizat rețeaua de achiziționare a cărților, și dădea cărți la împrumut. Îi însărcina, în primul rând, pe studenții ardeleni care frecventau universități din străinătate, să-l informeze despre noutățile editoriale și să-l sprijine în achiziționarea acestora, respectiv în a le transporta în țară.

În anul 1778 Teleki se mută la Sibiu, luându-și cărțile cu el și continuând activitatea de împrumut. În anul 1785 s-a mutat la Oradea, în 1787 la Viena, dar cărțile le-a depozitat la Sibiu. La Viena l-a cunoscut pe Johannes von Müller, un specialist bibliofil al vremii care l-a ajutat foarte mult în identificarea și evaluarea cărților. Pe vremea operațiunilor militare austro-turce din Ardeal, din anul 1778, Teleki era extrem de îngrijorat pentru bibliotecă, de aceea l-a rugat pe cumnatul său, Jósika Antal să mute cărțile la Tg. Mureș. La începutul anilor 1790 (data exactă nu este cunoscută) Teleki și-a mutat biblioteca la Viena, dar în aprilie 1797 a adăpostit-o, din nou, la Tg. Mureș dat fiind războiul cu francezii. Cărțile au fost duse în casa Wesselényi, moștenire a soției sale, Zsuzsanna Bethlen de Ictar din partea mătușii sale, baroneasa Kata Wesselényi. Clădirea în formă de L, din secolul al 17-lea a fost extinsă de către Teleki între anii 1799-1802, iar în toamna anului 1802 a coordonat personal aranjarea cărților în bibliotecă. Atunci a făcut și prima angajare de bibliotecar, în persoana lui Szász József din Tg. Mureș, care a creat un sistem de catalogare foarte modern. În cele ce au urmat, Teleki a supravegheat și a coordonat soarta colecției sale din depărtare, ultima sa scrisoare, cu 19 zile înainte de a muri, a expediat-o tot bibliotecii. În testament a avut grijă de soarta colecției: a lăsat-o drept fideicomis moștenitorilor săi, obligându-i să o țină în funcțiune, dreptul de supraveghere lăsându-l în sarcina consistoriului principal reformat din Transilvania. În anul 1799, după moartea soției sale a adăugat colecției de cărți și biblioteca acesteia constând din 2000 de titluri exclusiv în limba maghiară.

Începând cu anii 1880 biblioteca s-a transformat în muzeu al cărților, achiziționările nu mai țineau pasul cu cerințele științifice ale vremii. La 5 decembrie 1913 moștenitorul administrator al bibliotecii, Teleki Sámuel a înființat o nouă fundație pentru susținerea Bibliotecii. În proprietatea fundației au rămas cele 80.000-70.000 de volume, respectiv clădirea principală a bibliotecii, curtea dintre cele două aripi ale clădirii și grădina bibliotecarului. Atunci s-a anulat și dreptul de supraveghere al bisericii. În baza înțelegerii dintre familia Teleki și biserica reformată, în anul 1942 s-a înființat noua Fundație pentru Biblioteca Teleki, astfel instituția ajungând sub supravegherea bisericii și în administrarea consiliului fundației. În anii următori celui de al doilea război mondial Biblioteca Teleki a ajuns în administrarea statului. În anul 1955 biblioteca Colegiului Reformat din Tg. Mureș (Biblioteca Bolyai) a fost mutată în clădirea Bibliotecii Teleki, apoi cele două colecții s-au unificat, în anul 1962 sub denumirea de Biblioteca Teleki-Bolyai. În această colecție a descoperit dr. Farczády Elek relicvele lingvistice maghiare din secolul al 14-lea, cunoscute sub denumirea de „rândurile de la Tg. Mureș” sau „glosele de la Tg. Mureș”.

După naționalizare au fost aduse aici colecțiile mănăstirii franciscane desființate la Călugăreni, ale Gimnaziului Unitarian din Cristuru Secuiesc, ale Liceului Reformat din Sighetul Marmației, respectiv biblioteca profesorală a Liceului Catolic din Tg. Mureș.