Biserica `Sfântul Emeric`

Unul dintre cele mai valoroase monumente ale judeţului Covasna este biserica Sfântul Emeric din Ghelinţa, construită în secolul al XIII-lea, purtând caracteristici stilistice aparţinând stilului romanesc, gotic, renascentist si baroc. Biserica este considerată un monument cultic de către UNESCO. Clădirea simplă a bisericii este înconjurată de un zid prevăzut cu un turn ale cărui pasaje de ieşire şi intrare se deschid înspre nord-vest şi sud-est. Biserica are trei clădiri anexe.

Naosul bisericii are o bază dreptunghiulară, el este susţinut de  piloane aşezate în colţurile zidului vestic, precum şi în partea sud-estică a bazei. Există în total patru geamuri în pereţii bisericii.

În interiorul naosului, privind dinspre intrarea sudică spre dreapta, există un mic rezervor pentru apă sfinţită, făcută din piatră. În faţa pereţii sudice există un bazin de piatră folosit în cursul ceremoniei religioase a botezului, ale cărui părţi sunt decorate cu cruci cioplite din piatră. Tavanul naosului este făcut din casete ce pot fi grupate în 8 coloane şi 13 rânduri. Mai mult ca sigur, el datează din anul 1628, purtând elemente stilistice ale Renascentismului târziu. Din inscripţii putem afla numele ilustre care au constituit la construirea acestei biserici: în primul rând prinţul Bethlen Gábor, pastorul Felföldi Ferenc şi alte personalităţi importante:  Mihálcz Pál şi István, Dok Mátyás, Finta Lőrinc, Biroga István şi Miklós, precum şi Pakó István.

Sanctuarul este despărţit de naos de un arc de triumf făcut din pietre mari, prevăzut cu un semicerc. Pe partea stângă a arcului de triumf se găseşte un amvon din piatră.

Biserica din Ghelinţa ascunde picturi valoroase, care datează din secolul al XIV-lea, precum şi secvenţele Legendei Sfântului Iacob, care se află în partea vestică a bisericii. Dedesubt se găsesc două picturi ale ciclului cristologic – Evadare în Egipt precum şi Infanticidul din Bethleem. Înspre nord, vizitatorii pot vedea două secvenţe, care reprezintă încoronarea Mariei, precum şi moartea sa. În partea superioară a peretelui nordic se văd secvenţele Legendei Sfântului Ladislau, iar dedesubt au fost pictate secvenţele din Passio. Secvenţa intitulată Învierea lui Isus Christos a fost aşezată în partea nordică. Peretele sudic este decorat cu compoziţia intitulată Ultima Judecată, înfăţişându-i pe Maria şi Ioan Botezătorul, iar între ei se află figura lui Isus judecând. În dreptul său se află imaginea paradisului, în timp ce partea dreaptă este ocupată de cea a infernului. Legenda Sfântei Ecaterina se află în partea de jos a acestui perete

Specialiştii au adus la lumina zilei rămăşiţe ale unor picturi în partea externă a naosului, precum şi la nivelul pereţilor exteriori ai bisericii.