La Tîrgu Secuiesc, prima breaslă, cea a tăbăcarilor, a fost înfiinţată în 1572, pe timpul domniei lui Báthory István. În 1807, această breaslă avea 56 de membri. La data de 1 mai 1638, principele Rákóczi György I a semnat la Alba Iulia documentul atestând privilegiile cizmarilor.
Ei au fost cei care, împreună cu pantofarii au dominat viaţa economică a oraşului. Încălţămintea realizată din piele tăbăcită a fost, la acea vreme, una dintre cele mai căutate produse. Tradiţia breslelor s-a păstrat până în anul 1947. În viaţa economică a oraşului au avut un rol însemnat şi cojocarii, olarii, curelarii, precum şi croitorii.
Muzeul Breslelor a fost inaugurat în 1972, în incinta fostei primării (construită în 1857), fiind o secţie a Muzeului Naţional Secuiesc, înfiinţat cu scopul de a prezenta istoria breslelor şi a asociaţiilor meşteşugăreşti locale. Adunarea materialului şi realizarea expoziţiei este strâns legată de numele profesorului de istorie Incze László.