Localitatea este aşezată la nord de Sf. Gheorghe, în valea încadrată de cele două pâraie, Geje şi Falu, care izvorăsc din Munţii Baraoltului. Aşezarea este atestată documentar la 1332 în registrul dijmelor papale, sub numele de Arkus.
Confesiunea unitariană are o biserică fortificată impunătoare. În locul acesteia, în evul mediu, exista o altă biserică, al cărei sanctuar circular se putea observa încă în prima jumătate a secolului XIX. Pe parcursul secolelor biserica a fost mărită, iar bolta a fost demolată în secolul XVIII. Astăzi, doar amvonul cioplit în piatră şi contraforturile acoperite cu ţiglă mai poartă caracteristicile stilului gotic. Biserica este împrejmuită de o fortificaţie cu plan pentagonal datând din secolul al XVII-lea, pe colţurile căruia se află bastioane ieşite în exteriorul zidurilor. Potrivit tradiţiei, ultimul asediu al fortăreţei a avut loc pe timpul invaziei turco-tătare, din 1658.
În locul bastionului sudic, a fost construit în 1844 turnul de clopot în formă de bulb de ceapă. În bastionul din sud-vest, care odinioară avea ca destinaţie apărarea bisericii, în prezent, funcţionează un muzeu etnografic cu un bogat material adunat de Bálinth Zoltán, colecţionar local.