Misentea se află la 9 km de Miercurea-Ciuc. Satul și biserica sunt menționate prima oară în lista papală de taxe din anii 1333 - 1334. Originea mai veche a bisericii este indicată și de două date inscripționate în piatră: anul 1230 inscripționat deasupra ferestrei de vest a zidului extern al sacristiei și anul 1247 inscripționat în piatra integrată în construcția gardului bisericii.
În perioada gotică a fost demolată partea estică al sanctuarului și a fost construit un sanctuar mai lung, cu închidere poligonală a unghiurilor, cu contrafort și boltă. Sacristia veche a fost mutată spre est în concordanță cu sanctuarul. În locul ferestrelor navei, care au fost zidite, au fost făcute ferestre mai mari.
La capătul de vest al navei a fost construit un turn cu clopot din lemn, clopot ce datează din 1505.
În timpul atacurilor tătarilor din 1661 învelișul bisericii și altarul au fost distruse. La sfârșitul secolului al XVIII-lea partea de vest a navei a fost demolată și prelungită. Tot în acest timp a fost construit noul turn și probabil și intrarea de sud, iar ferestrele gotice au fost zidite și înlocuite. Modificările în stil baroc și turnul bisericii au fost executate cu sprijinul episcopului Mártonffy József între 1799 şi 1815.
Biserica de azi are închidere poligonală, cu absidă frumoasă, cu navă modificată în stil baroc și cu un turn construit la sfârșitul secolului 18.
Sanctuarul și-a păstrat caracterul gotic, colțurile sunt sprijinite cu contrafort lăcrimar, ferestrele gotice cu dantelă, boltă sprijinită pe buiandrug. Pe zidul de nord al sanctuarului se găsește, undeva sus, o casetă pentru monstranță. Pe fațada holului construit în partea de sud a bisericii poate fi văzut un relief cu Sfânta Treime.
Pe zidul de nord al navei a fost descoperită recent o parte dintr-o pictură murală care reprezintă scena de luptă din legenda Sfântului Ladislau. Pictura este datată de specialiști în secolul al XIV-lea. Pe partea de nord a sanctuarului au descoperit și alte picturi murale. O pictură care reprezintă figura mare a unui călăreț este probabil o creație din secolul al XVII-lea.