Biserica `Adormirea Măicii Domnului`

Se presupune că prima menţiune a satului Cârţa şi a bisericii sale figurează în înregistrarea papală a zecimii din 1332 – 1337. Dar menţiunea nu este făcută cu acest nume, ci este vorba despre satul Tarcău şi biserica sa. Această ipoteză este întemeiată pe ordinea înşiruirii, respectiv aşezarea bisericii, care a fost construită pe o stâncă.

Prima menţiune sigură a bisericii este din secolul al XV-lea, când este menţionat preotul plebaniei Adormirea Maicii Domnului, iar satul este înregistrat sub numele de Karcfalva - Cârţa prima dată în anul 1566. Atunci cu siguranţă a existat sanctuarul care se poate vedea şi în zilele noastre, respectiv nava, care a fost demolată în secolul al XVIII-lea. Săpăturile arheologice au relevat o corelaţie interesantă între Csonkatorony - Turnul Trunchiat din Tomeşti şi biserica din Cârţa, după cum putem afla din scrierile arheologului Botár István. Astfel, din cauza similitudinii profilelor arcurilor, ale bolţilor, şi cabinei unde se păstrează monstranţa, se poate presupune ca vorbim despre munca aceloraşi meşteri - şi toate aceste informaţii asigură indicii pentru stabilirea datei de construcţie a bisericii de la Cârţa, astfel specialiştii apreciază că lucrările de construcţie au început la începutul secolului al XV-lea.

În 1796 a fost demolată nava medievală şi a fost construită o navă mai mare. În urma acestei reconstrucţii, partea cu altarul a devenit mai scurtă, ceea ce poate fi observat şi astăzi - sanctuarul gotic a fost scurtat cu o secţiune de boltă (la secţiunea arcului de triumf se poate vedea că bolta continua spre vest), respectiv uşa sacristiei, care era cândva pe mijloc în lungimea sanctuarului, acum este chiar lângă arcul de triumf.

Nu există date certe despre turn şi zidul care înconjoară biserica. Există informaţii despre zidul înconjurător al Csonkatorony - Turnului Trunchiat, care a fost demolat şi care conform cercetărilor arheologice a fost construită înainte de secolul al XVI-lea. Zidul înconjurător de la Tomeşti, conform înregistrărilor, a avut o înălţime de aproape opt metri, astfel ar putea să reprezinte o analogie cu zidul de cetate din Cârţa şi ar putea să ofere indicii referitoare la data de construire al acestuia.

Cu toate acestea, uşa de pe partea de sud a turnului de poartă, care şi-a pierdut funcţiunea şi astăzi nu duce nicăieri, ar putea să sugereze faptul că cele două clădiri nu sunt de aceeaşi vârstă. Există şi posibilitatea ca partea de jos a turnului să fi fost construită mai devreme decât partea gotică a turnului, fiindcă ferestrele gotice ale turnului sunt situate deasupra cornişei de centură, iar această cornişă de obicei indică o extindere.